- Centrul Bucureștiului
- +40 745 77 77 75
- contact@infradandb.com
Autostrada Sibiu – Pitești: CNAIR a lansat o licitație de 100 de milioane de lei pentru supravegherea lucrărilor pe Lotul 3 Tigveni – Cornetu, cea mai lungă porțiune a A1 / WeBuild începe lucrările în primăvara viitoare. Compania de Drumuri a lansat licitația pentru contractul de supraveghere a lucrărilor de pe Lotul 3 al autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, porțiunea dintre Tigveni și Cornetu fiind cea mai lungă și mai costisitoare dintre cele cinci loturi ale autostrăzii. Este o nouă licitație pentru supravegherea lucrărilor, prima fiind lansată în iulie 2021 pentru un cost estimat între 54 și 64 de milioane de lei (anulată în august 2023 din cauza „abaterilor grave”). Contractul pentru proiectare și execuția celor 37,4 km a fost semnat în august 2022 cu WeBuild, dar faza de proiectare a început în februarie 2023. Așadar, dacă antreprenorul italian respectă termenul de 12 luni pentru finalizarea proiectului tehnic și Ministerul Mediului și Ministerul Transporturilor nu întârzie aprobările, lucrările pot începe în primăvara viitoare. Acesta este unul dintre cele mai mari contracte de supraveghere lansate de CNAIR. Pentru Lotul 2 Boița – Cornetu, supravegherea ajunge până la 120 de milioane de lei și licitațiile sunt în desfășurare. Prin comparație, supravegherea metroului din Cluj la a patra încercare a fost estimată la peste 200 de milioane de lei. Contractul pentru supravegherea lucrărilor de pe Lotul 3 este estimat între 85 și 101 milioane de lei, are o durată de 191 de luni pentru că include și perioada de garanție, iar ofertele pot fi depuse până pe 11 decembrie 2023. Prețul ofertat are o pondere de 30% în scorul total, iar finanțarea este asigurată din Programul Transporturi 2021–2027.
en–Tendințe 2024 în România Previzionarea tendințelor în construcția infrastructurii pentru 2024 în România Previzionarea tendințelor în construcția infrastructurii pentru anul 2024 în România este un exercițiu complex, însă există câteva direcții generale care ar putea influența dezvoltarea acestui sector. Iată câteva tendințe potențiale în construcția de infrastructură pentru România în 2024: Extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres:Construcția și extinderea rețelei de autostrăzi continuă să fie o prioritate guvernamentală. Proiecte majore precum A1, A3, A4 și A10 vor fi în curs de desfășurare sau vor fi finalizate, pentru a îmbunătăți conectivitatea și mobilitatea. Dezvoltarea rețelei feroviare:Investițiile în modernizarea și extinderea rețelei de cale ferată pentru transportul de pasageri și marfă ar putea continua. Aceasta ar putea include extinderea liniilor de tren de mare viteză și dezvoltarea transportului de tip metrou în orașele mari precum București. Accent pe proiectele de infrastructură verde:România ar putea acorda o atenție sporită dezvoltării proiectelor de infrastructură durabilă, cum ar fi construirea de autostrăzi ecologice și proiecte care integrează surse de energie regenerabilă. Digitalizare și tehnologie:Utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi sistemele de management al traficului și infrastructura inteligentă, ar putea deveni din ce în ce mai frecventă pentru a crește eficiența și siguranța în sectorul construcțiilor de infrastructură. Parteneriate public-privat:Guvernul României ar putea continua să promoveze parteneriatele public-privat (PPP) pentru finanțarea și dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Acest lucru ar putea atrage investiții private în construcția și operarea infrastructurii. Alocarea mai eficientă a resurselor financiare:Bugetele publice și gestionarea resurselor ar putea fi monitorizate mai atent, astfel încât fondurile să fie utilizate mai eficient pentru dezvoltarea infrastructurii. Adaptarea la schimbările climatice:Construirea unei infrastructuri rezistente la schimbările climatice – cum ar fi protecția împotriva inundațiilor și dezvoltarea de soluții pentru gestionarea apelor – ar putea deveni o prioritate mai ridicată. Legislație și reglementări actualizate:În conformitate cu regulamentele europene, România va putea actualiza și îmbunătăți legislația și reglementările privind achizițiile publice și construcția de infrastructură. Este important de menționat că aceste tendințe pot evolua în funcție de schimbările politice, economice și sociale. De asemenea, ele pot varia în funcție de resursele financiare disponibile și de prioritățile guvernamentale. Cu toate acestea, investițiile în infrastructură sunt, de regulă, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a unei țări și, prin urmare, se așteaptă să rămână un punct focal important în România în anii următori.
Spitalul Universitar de Urgență București, cel mai mare spital din țară, a scos la licitație în SICAP un contract în valoare de 428 milioane lei pentru lucrări de extindere a corpurilor A1 și A4 cu două clădiri noi, de 3 și 6 etaje fiecare. Extinderea corpurilor A1 și A4 presupune o construcție nouă, așa că toate tipurile de lucrări vor trebui realizate prin contract, respectiv: lucrări de structură/rezistență, arhitectură, instalații sanitare, electrice, termice, gaze medicale și gaze naturale, precum și amenajarea parcării exterioare. Din caietul de sarcini aflăm că noua construcție va include: un nou pavilion UPU (Unitate Primiri Urgențe); cabinete de investigații; food court și zonă de primire vizitatori; spații de supraveghere și sistem BMS; Secțiile 1 și 2 de Gastroenterologie, cu 25 de paturi fiecare; zonă ATI, cu 26 de paturi; vestiare pentru medici din zona ATI; vestiare pentru medici din zona blocului operator; bloc operator cu 5 săli de operație; secție de Ortopedie cu 28 de paturi; sală de ședințe Ortopedie, birou șef secție, cabinete de consultații; bloc operator Ortopedie cu 4 săli de operație; secție de Chirurgie cardiovasculară cu 25 de paturi; secție de Cardiologie cu 25 de paturi; secție de Gastroenterologie cu 25 de paturi; secție de Medicină Internă cu 25 de paturi; secție de Chirurgie generală cu 25 de paturi; secție de Urologie cu 25 de paturi. Lucrările vor dura 33 de luni. Finanțarea este preconizată prin PNRR, iar spitalul precizează că semnarea contractului de finanțare este așteptată în următoarele 6 luni. Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a anula atribuirea contractului în cazul în care nu se accesează fondurile din PNRR. Deschiderea ofertelor va avea loc pe 11 decembrie, iar criteriile de evaluare includ: prețul, amprenta de carbon a echipamentelor folosite și experiența echipei de proiect. Spitalul Universitar București tratează 300.000 de pacienți anual, dintre care 70.000 sunt internați.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat lansarea licitațiilor pentru aceste proiecte de infrastructură. Autoritățile române au lansat procedurile pentru construirea de noduri rutiere pe autostrăzile dinspre București către Pitești, Constanța și Ploiești. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat lansarea licitațiilor pentru aceste proiecte de infrastructură. Acestea sunt detaliile cheie ale proiectului: Autostrada A1 – Nodul rutier de la Ionești: Acest nod rutier va fi construit la intersecția autostrăzii A1 București–Pitești cu drumul județean 702F din județul Dâmbovița, la kilometrul 72. Scopul este de a îmbunătăți conectivitatea și accesibilitatea spre Târgoviște și DN7 București–Pitești. Autostrada A2 – Nodul rutier Dragoș-Vodă: Acest nod este prevăzut la kilometrul 90 al Autostrăzii Soarelui, în județul Călărași, la intersecția cu DJ306. Scopul este îmbunătățirea interconectării și accesibilității pe Autostrada Soarelui. Autostrada A3 – Nodul rutier Gruiu: Nodul Gruiu va fi amplasat la kilometrul 36 al autostrăzii A3 București–Ploiești, la intersecția cu drumul județean 101C, în Ilfov. Acest proiect vizează crearea unei noi legături către Snagov și conexiunea cu DJ101, oferind alternative de trafic spre Urziceni (DN2) și Mizil (DN1B). Proiectul de proiectare a fost semnat în primăvara anului 2021, iar termenul de finalizare a fost stabilit pentru 24 octombrie 2023, deși au fost înregistrate 16 acte adiționale. Noile noduri rutiere vor contribui la îmbunătățirea rețelei de autostrăzi din România, facilitând circulația și conectivitatea între regiuni și orașe. Ministerul Transporturilor a inițiat și procedurile de expropriere, pentru a permite construirea acestor noduri, în conformitate cu legislația în vigoare. În plus, compania Explan intenționează să proiecteze alte opt noduri rutiere, atât pe rețeaua existentă, cât și pe autostrăzile în construcție, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii rutiere din România. Frankness applauded by supported ye household. Collected favourite now for for and rapturous repulsive consulted. An seems green be wrote again. She add what own only like. Tolerably we as extremity exquisite do commanded. Doubtful offended do entrance of landlord moreover is mistress in. Nay was appear entire ladies. Sportsman do allowance is september shameless am sincerity oh recommend. Gate tell man day that who. By so delight of showing neither believe he present. Deal sigh up in shew away when. Pursuit express no or prepare replied. Wholly formed old latter future but way she. Day her likewise smallest expenses judgment building man carriage gay. Considered introduced themselves mr to discretion at. Means among saw hopes for.
Linia principală Caransebeș este afectată de subestimarea costurilor în licitație. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a recunoscut vineri la Timișoara că pierderea contractelor în valoare de 10 miliarde de lei pentru modernizarea liniei principale CFR Craiova – Caransebeș se datorează costurilor subestimate în cadrul licitației. Procedura de achiziție va fi relansată rapid, după aprobarea noilor indicatori tehnico-economici în Guvern și fără riscul de a pierde fondurile europene din Programul de Transport 2021-2027. Întârzierea ar trebui să fie de doar 2 luni, a declarat Grindeanu (nota editorului: este de fapt aproape un an). La licitațiile lansate în această primăvară, niciun constructor nu a depus oferte pentru contractele de proiectare și execuție a lucrărilor de modernizare pe tronsonul M 100 Craiova – Caransebeș. „Sunt 6 loturi extrem de importante pe Craiova – Caransebeș, inclusiv pentru noi, pe această rută. (Linia Timișoara – Caransebeș va fi modernizată prin PNRR. Cele 6 loturi vor fi modernizate prin Programul de Transport). Toate aceste SF-uri – studii de fezabilitate – au fost realizate și au rămas în așteptare la Ministerul Transporturilor sau la companii, înainte de creșterea prețurilor la materiale. În mod natural, indicatorii nu mai sunt aceiași ca înainte de pandemie sau de războiul din Ucraina. Nu suntem singurii unde prețurile au explodat. Cei de la (n.r., CFR Infrastructură) au dus procedura până la capăt… Cred că în una-două săptămâni indicatorii vor fi reaprobați în ședința de Guvern și licitația va fi relansată fără probleme prin Programul de Transport. În acești doi ani a fost doar tunelul de pe A1 Lugoj – Deva, nu știu alte licitații de acest tip. Remediul este scurt, sigur că se pierd câteva luni până se reia întreaga procedură de reaprobare a indicatorilor tehnico-economici, dar asta nu înseamnă că se renunță la investiție”, a declarat vineri la Timișoara ministrul Transporturilor.
CFR Infrastructură, prin intermediul Regionalei CFR Timișoara, a lansat licitația pentru proiectarea și construcția liniei de tren dintre Gara de Est și Aeroportul Timișoara. Noua linie este o ramificație a magistralei M 100 București-Timișoara, are 5 kilometri lungime și va fi electrificată. Contractul în valoare de peste 300 de milioane de lei include, de asemenea, modernizarea liniei existente Timișoara Est – Radna, cu o lungime de 5,2 km. Guvernul a aprobat investiția la începutul acestui an, după cum a scris Economedia. Coincidență sau nu, licitația a fost lansată vineri, 27 octombrie, chiar în ziua vizitei ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu la Aeroportul Timișoara, unde se desfășoară lucrări de modernizare. Licitația ar fi trebuit lansată încă din luna iulie. În prezent, doar Bucureștiul are o legătură feroviară directă cu aeroportul, prin linia din Gara de Nord, iar în 2027, conform promisiunilor, și prin Magistrala 6 de metrou (M6). Durata contractului este de 30 de luni, dintre care 8 luni pentru proiectarea tehnică și 22 de luni pentru execuție. „Compania Națională de Căi Ferate CFR SA vă informează că SRCF Timișoara a lansat procedura de achiziție publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor de construcție a unei linii de cale ferată care va asigura o legătură directă cu Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara și modernizarea liniei de cale ferată Timișoara Est – Radna, de unde se va construi legătura feroviară spre Aeroport. Valoarea totală estimată a contractului este de 323.297.762,98 lei fără TVA, iar sursa de finanțare va fi asigurată din fonduri nerambursabile. Obiectul contractului include modernizarea liniei existente Timișoara Est – Radna, pe întreaga lungime de 5,2 km, construirea unei linii de cale ferată duble, electrificate (de la punctul de racord) spre Aeroport, cu o lungime totală de 5 km, și construirea unei noi gări, cu două linii de stație, în imediata vecinătate a Aeroportului. Durata de proiectare și execuție a lucrărilor va fi de 30 de luni, dintre care 8 luni pentru elaborarea proiectului tehnic și 22 de luni pentru execuția lucrărilor”, se arată într-un comunicat al CFR Infrastructură. „Crearea unei legături feroviare cu Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara contribuie la: dezvoltarea și extinderea conexiunilor de transport aerian cu alte moduri de transport, prin interconectarea aeroportului cu rețeaua feroviară națională și cu rețeaua de transport europeană TEN-T, precum și legătura cu modurile de transport urban; atragerea unui număr cât mai mare de pasageri din localitățile învecinate către transportul feroviar etc.”, se arată în Nota de fundamentare.
M Infra Design & Management este o firmă de consultanță de încredere care oferă soluții complete pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv proiecte civile, industriale și feroviare.
luni - vineri: 10:00 –
17;00 weekend: închis
© 2025 Infradandb.com. Toate drepturile rezervate.
